Paginile delăsării

Imi aduc aminte ca atunci cand eram copii, obisnuiam sa facem schimb de carti. Citeam o carte din biblioteca noastra si 2-3 din biblioteca vecinilor. Citeam fară sa ne-o impuna nimeni. Aveam o sete imensa de a sti cat mai multe, de a putea impartasi prietenilor din fata blocului ce anume personaj ne-a placut si cat de de mult il admiram si dorim sa ne identificam cu el. Nu mai spun ca fiecare dintre noi, baietzii, isi dorea pe rand sa fie "ultimul mohican", Winnetou, Tom Sawyer, Jules Verne sau mai stiu eu ce personaj din romanele politiste care erau best-seller-urile vremii.

Am crescut si am realizat ca am inceput citesc din ce in ce mai putin, direct proportional cu anii ce se scurg pe langa mine si cu inaintarea in varsta. Am inceput sa fiu prieten bun cu telecomanda de la televizor, cu fotoliul sau canapeaua si cu emisiunile pe teme politice. Caut mai tot timpul diverse scuze: oboseala de la serviciu, dureri de cap, nervi, grijile cotidiene, banii, copilul........Si totusi..., oare motivul principal nu e lenea ?

Ce ne-ar impiedica sa redevenim, macar prin prisma celor amintite mai sus, copii, sa incepem sa facem schimb de cartile ce le citim, ne plac si ne îmbogaţesc. Nu stiu cati dintre voi se regasesc randurile mele, dar stiu sincer ca uneori mi-e teama ca cineva sa nu ma intrebe "Tu ce carte ai citit ultima oara ?"

..........Dar tu ?