Treceți la conținutul principal

Sefi si directori

In sfarsit un post interesant ! Sau cel putin asa cred, mai ales din postura mea, din moment ce sunt parte a uneia dintre categoriile mentionate in titlu ! Din punctul meu de vedere, nu sunt multumit de ei. Deci, aici vorbesc "including me" ! Si am senzatia, care intre timp a devenit certitudine, ca mergînd spre varf, nemultumirea mea creste referitor la ceea ce fac ei, ce reprezinta si cum ne reprezinta ! Eu, personal, am ajuns sa fiu sef printr-un concurs de imprejurari. Sincer, nu mi-o doream. Dar au fost 2 motive: 1. daca nu eram eu, celalalt candidat era de groaza...si nu as fi rezistat eu sub un asa sef (genuine stupid one); 2. financiar, aveam ceva mai mult comfort. Nu stiu care dintre cele 2 a prevalat, si nici nu cred ca mai conteaza. Deci...sa revenim la conducere, in general!
Sunt unii buni, sunt si rai, sunt si desteptzei, dar si prosti facuti gramada! Iar combinatia de buni cu prosti e mortala !
Sunt unii care ne enerveaza fara motiv, si altii care ne devin simpatic tot fara nici un motiv ! Unii care la prima intalnire ne oripileaza iar apoi ne devin poate cei mai buni prieteni si aliati. Sunt fel de fel ! Dar mai mereu nu sunt ce vrem noi... Am vrea sa faca mai mult, sa fie mai implicati, sa fie mai receptivi si mai atenti la doleantele noastre. Eu unul am un fel de motto, cel mai bine descris mai jos:

Si totusi, aproape orice ar face, tot nu suntem multumiti de ei ! Dar pana la urma, nu e vina noastra, nu ni-i alegem noi... Dar trebuie sa fie ceva care sa ne ajute sa ii schimbam. Sa ne ajute sa ii avem asa cum "ni-i facem" !
Eu intotdeauna am apreciat ca valoarea unui conducator sta in oamenii pe care ii are si cei pe care si-i aduce aproape, langa el. Nu voi intelege NICIODATA acei sefi care lovesc in propriii lor subalterni, in propriii lor colegi. Asadar, hai sa vedem cum putem sa ii schimbam pe sefi ! Suna interesant, dar ce-ar fi sa ne schimbam intai pe noi ! Pentru ca in NOI rezida a lor valoare. Hai sa ne apucam de o treaba si sa o ducem pana la capat ! Hai sa facem in asa fel ca produsul finit al muncii noastre sa fie unul care sa nu mai suporte modificari! Sa facem in asa fel ca seful sau directorul sa nu mai trebuie decat sa semneze materialul intocmit de noi! Sa fim atat de siguri pe ceea ce spunem, incat sa castigam taote pariurile ce le punem! Ar fi un deziderat prea greu de atins? Nu cred ! Si atunci ce ar mai face sefii si directorii ? Who cares ? Hai sa facem intai ce tine de noi ! Si apoi sa le dam la cap ! Pentru ca atunci vom fi cu adevarat indreptatiti sa o facem !
What about you ? Voi ce fel de sefi aveti ? Cum ati vrea sa fie ? Cum ati reusit sa ii schimbati ? Sau, ati incercat macar ?

Comentarii

Anonim a spus…
Imi pare rau să ţi-o spun dar in ultima parte ai vorbit ca un adevarat sef! Ca să facem noi totul perfect astfel încât seful să nu mai aibă ce modifica ..sunt de acord cu tine! Dar ce te faci daca: ai un sef ..ceea ce faci este foarte bine, este de acord si îţi schimbă nimic (deci esti bun!) iar apoi ţi se schimbă seful ...si dintr-o data nimic nu mai este bine (deci nu esti bun). Si mai este un tip de sef..cel care modifică modificarea făcută de el(deci este "f bun").
Cred ca cea mai bună soluţie, în cazul în care nu esti mulţumit de seful tau, este sa te faci tu sef! HA ..daca poţi! Ca daca nu ai carnet...
Oricum, sefi care nu ţin partea subalternilor nu ar trebui sa fie sefi.. şi daca te mai te face cu ou şi cu oţet în faţa altor oameni este si mai crunt. Consider ca la asa atitudine ceilalţi ar trebui sa traga o concluzie asupra sefului. Adica ce fel de om este!
Si chestia ca.. "sa ii schimbăm noi pe sefi" ..nu ţine! Decât dacă este un colectiv foarte unit ..ceea ce nu o sa gasesti in veci! Întodeauna va exista "linguşitorul", "docilul" si alte specimene, care nu vor decât să le fie lor bine chiar dacă calcă în picioare orice principiu de bună colegialitate şi munca în echipa.
Asa ca bafta la şefie!
Catalin Florian a spus…
Un colectiv... nu il gasesti. Un colectiv il formezi! Intr-adevar, sa il formezi si sa si fie un colectiv foarte unit, mult mai greu. Dar exista sperante ! Cel putin asta am simtit eu cand am avut ultima intalnire a AA la Poiana Pinului cu vechii "sapardisti"...
Anonim a spus…
Nu m am gandit niciodata sa schimb un sef, ci doar sa il inteleg, sa ne ajutam reciproc pentru succesul activitatii si confortul la locul de munca.

Pentru ca a fi sef cu numele nu este suficient, presupune experienta, scoala, profesionalism, interrelationare. Si cred ca un sef are o mare responsabilitate fata de echipa, fata de rezultatele obtinute, si ceea ce il face sef este capacitatea de a gestiona cu plus aceasta activitate.

Ceea ce cred este ca seful trebuie sa isi cunoasca bine angajatii, fie observandu i, fie prin dialog direct si sa colaboreze. Si daca angajatii pot sustine un sef, reciproca este la fel de valabila - un sef determina comportamentul si conduita angajtilor.
Anonim a spus…
Dar un colectiv ca sa il unesti trebuie sa ai putina minte si sa sti sa lucrezi cu oamenii, nu oricine poate sa aiba fler sa observi sa studiezi fiecare angajat si pe urma sa faci in asa fel in cat sa se poate lucra in armonie ca daca nu e asa, vezi articolul "Munca - prost Obicei". Dar de regula la noi s-a impamantenit ca sefu "nu ma priviti ca pe un sef, ci ca pe un prieten care Are mereu dreptate". Unde se poate ajunge ion situatia aceasta? Oare se poate schimba mentalitatea? Poate pe viitor se va ajunge sa se lucreze ca o "echipa" in intregul inteles al cuvantului.
Anonim a spus…
Este foarte corecta afirmatia ca, atunci cand vrem sa schimbam in bine ceva trebuie pornit de la propria persoana si implicit de la propriile actiuni/inactiuni (abtineri de a face ceva nepotrivit). Din acest punct de vedere, vom fi surprinsi sa obsevam cu placere efectul de multiplicare pozitiva : ii vom determina si pe ceilalti componenti ai "echipajului" sa subscrie si sa se alinieze la o atitudine justa si constructiva. Nu e greu, sunt convins ca singura "greutate" este in mintea noastra : dificultatea de a putea concepe ca este posibila "evolutia" catre ceva mai bun, corect si necesar tuturor. Dupa cum spunea Ford (aproximativ): "si de zici ca poti sa realizezi ceva si de sustii ca nu , ai dreptate". Nu este corect si cinstit sa adoptam , invariabil, o atitudine de neimplicare , dar sa asteptam permanent "rezultate" si ,indeosebi, "beneficii". Cat despre sefi si directori, poate spun o banalitate, ii avem pe cei care ii meritam. In functie de capacitatea noastra de a COMUNICA si de a duce lucrurile intr-o directie buna, vom fi, atat noi, cat si sefii si directorii, mai buni si mai apreciati atat ca organizatie, cat si sub aspect individual.
Catalin Florian a spus…
Pentru cel care a trimis la un alt post "Munca - prost obicei"... As fi preferat sa te concentrazi asupra postului la care ai comentat, pt ca nu m-ai inteles ! Spuneam ca noi ar tb sa ne facem lucrarile fara greseli ! Iar in cazul tau, iti poti numara greselile de ortografie si de exprimare din propriul comentariu ?
Catalin Florian a spus…
ooops, am facut si eu o greseala ! sub materialitate ! :)
Flori a spus…
Holy shit!!! Ce subiect ti-ai gasit! Iertati-mi limbajul “academic” da' trebuie sa-mi vars amarul...Acum catva timp, mi-as fi pus si eu problema asta, cum as putea sa il schimb pe sef...caci, evident, nici atunci nu era chiar ce vroiam eu. Ehee, ce vremuri!
Dar ce te faci cand ai de-a face cu o “fucking proasta”, vorba prietenilor maltezi. Si rea si nesimtita, as mai adauga eu. Cum am putea sa o schimbam???
Mi-a venit in minte vorba lu’ AL Capone: “Intotdeauna obtii mai mult c-un pistol si-o vorba buna decat cu-o vorba buna”. Oricum e o cauza pierduta...
Pentru o descriere elevata, a se vedea comentariul primului anonim...cred ca e coleg cu mine!! Dar eu nu-mi pastrez anonimatul si inchei in acelasi stil porcos: Ostia Madonna talalla!!!!
Traiasca prietenia intre popoare!
Anonim a spus…
Pentru Flori:
Întradevăr, ai ghicit bine! Sunt primul şi ultimul anonim în viaţă şi sper ca nu pentru mult timp. Descrierea ta este mult mai aproape de adevăr. Subscriu şi adaug nonfucked ca nu se mai baga nimeni! Oricum nu ajung cuvintele, ale tale au fost destul de blânde, sa descrii o mizerie de genul acesta, decât dacă ai un vocabular de mahala.
Catalin Florian a spus…
Da, chiar as aprecia daca mai multi dintre voi (daca nu toti) ati face un minim efort, acela de a va inregistra si a nu mai posta ca anonimi.
Flori a spus…
Pentru primul sau ultimul anonim

Am ghicit?! Chiar esti coleg cu mine? :)
Anonim a spus…
da... cu marea parte a concluziilor sunt de acord.
dar ce te faci cand ai sefi care nu exceleaza profesional, care invata de la subordonati... si a coror singur deziderat este "dezbina si condu"? asta ti-a scapat...

Postări populare de pe acest blog

ALO?

Îmi aduc aminte cu nostalgie de începuturile mele în ale comunicării mobile. Să fi tot fost cândva în anii '90 cand am avut primul telefon mobil. Era un Motorola Microtac.  La acea vreme, un telefon mobil însemna o cărămidă neagră, grea și mare, cu antena extensibila de cca. 30 cm, în care se introducea întreaga cartelă și pe care mai mult îl țineai la încărcat decât să vorbești la el. Devenea deci tot un fel de telefon fix, dar muuuuuuult mai scump. Ei, asta era probabil partea care l-a atras pe tânărul student care eram atunci către acest device/aparat, dorința de a epata, de a arăta lumii ca e cineva prin intermediul bunurilor pe care le posedă. Așa funcționau lucrurile atunci aș spune, dar știm de fapt că și acum ele sunt neschimbate. Noroc că acum am înțeles cine sunt eu și mai ales ce va rămâne după.  Ei, dar ce efort financiar era atunci pentru mine să plătesc aparatul, cartela, precum și încărcările lunare ale creditului! Însă, nimic nu se compara cu senzația pe care o...

Lume vs oameni

Pana acum ceva timp, recunosc ca obisnuiam sa împart oamenii in doua mari categorii: prosti si deștepți. Si sincer, această categorisire inca o mai gasesc logică chiar și acum. Dar incorecta. Sau mai degrabă, nerelevanta. Iată că însă ulterior, am inceput sa gandesc mai mult cu inima si mai puțin cu creierul. Si am renuntat la a mai cataloga oamenii. Am ajuns la concluzia ca oamenii sunt oameni si atat. Cu mai multa sau mai putina omenie in ei. Dar pana la urma, toti sunt sau ar trebui sa fie oameni. Insa iată ca mai tot ce se întâmplă împrejurul meu în aceste timpuri nu reușesc sa înțeleg, sa imi explic. Imi pare ca tot mai multi oameni și-au pierdut omenia. Lumea nu mai este omenoasa. Acum contează doar sa fii șiret, sa iti pese numai de tine si ai tai, dar… totuși… cum poti sa fii om, deștept /prost... si sa n-ai pic de omenie in tine? Oamen...

Păturici

Sooooo.... astazi, pentru a cata oara oare???..... am constatat cu neplacere faptul ca slugarnicia, parvenitismul si in general, coloana cu flexibilitate maxima sunt caracteristicile de baza ale multora dintre cei ce-i cunosc, pe unii, poate de prea mult timp. Astazi am aflat cu totii rezultatele unei evaluari mult asteptate, o evaluare ce reflecta in oglinda, perfect, starea infecta in care se afla societatea noastră in acest moment. O evaluare prin care doar unora li s-a dat, in timp ce tuturor celorlalți din afara cercului de "favoriti" , li s-a luat! Nici macar o incercare de a ascunde marsavia, nici macar cateva exceptii care sa infirme regula. Ce hal de socialism! Ce hal de umilire a omului de catre om! Am trăit din plin experienta lui "pentru ca putem".  Si asa e, puteti! Dar nu pentru ca ati fi potenti! Nu, nicidecum. Ci pentru ca beneficiati de ajutorul unora dintre noi. Ati reusit sa va gasiti slugile perfecte. Si da....  de la cei mari nu aveam asteptari ...