Treceți la conținutul principal

Happy landing !


Astazi m-am simtit, oarecum….precum un comandant de aeronava, un capitan de echipaj, care, dupa 5 zile de zbor in deriva, reuseste sa aduca cu succes aeronava la sol. Desigur, toti pasagerii, dar si membrii echipajului, au trait cu intensitate momentul si au avut o tresarire, o pornire… in a aplauda aterizarea efectuata in conditii nu tocmai usoare….


Bine, acu’ nu-mi arog eu tot meritul, este cat se poate de clar…..fara echipaj nu ar fi fost posibil acest succes. Ca intr-un mare mecanism, fiecare componenta a contribuit decisiv la sucesul operatiunii. Asadar, cred ca aplauzele erau bine-meritate de intreaga echipa. Dar e cool senzatia sa stii ca tu ai fost…the Captain !

In episodul de mai sus, capitanul nu a mai apucat insa sa ureze tuturor celor de la bord obisnuitul „happy landing !” inainte de a ateriza, insa se dovedeste pentru a mia oara ca faptele fac diferenta si nu vorbele.

In perioada urmatoare, vor mai veni si alte furtuni, dar acum pot spune ca am incredere si totodata speranta ca echipajul meu nu mai are nicio retinere si nicio spaima de ce va fi sa fie, datorita in mare parte acestei aterizari reusite. Asa ca eu imi fac datoria de pe acum si le urez: ”Welcome aboard and wish you a pleasant flight !”

Pacat ca mai INTOTDEAUNA, dupa toate cele intamplate, apare cate un bou care sa te ia la intrebari ce cauta aeronava ta pe locul lui din hangar. Si ca o ironie, boul nu a zburat si nici nu va zbura vreodata…………

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

ALO?

Îmi aduc aminte cu nostalgie de începuturile mele în ale comunicării mobile. Să fi tot fost cândva în anii '90 cand am avut primul telefon mobil. Era un Motorola Microtac.  La acea vreme, un telefon mobil însemna o cărămidă neagră, grea și mare, cu antena extensibila de cca. 30 cm, în care se introducea întreaga cartelă și pe care mai mult îl țineai la încărcat decât să vorbești la el. Devenea deci tot un fel de telefon fix, dar muuuuuuult mai scump. Ei, asta era probabil partea care l-a atras pe tânărul student care eram atunci către acest device/aparat, dorința de a epata, de a arăta lumii ca e cineva prin intermediul bunurilor pe care le posedă. Așa funcționau lucrurile atunci aș spune, dar știm de fapt că și acum ele sunt neschimbate. Noroc că acum am înțeles cine sunt eu și mai ales ce va rămâne după.  Ei, dar ce efort financiar era atunci pentru mine să plătesc aparatul, cartela, precum și încărcările lunare ale creditului! Însă, nimic nu se compara cu senzația pe care o...
Trimiteți un comentariu
>> Read more ...

44

In urma cu 4 ani, imi propuneam unele obiective. Sa vedem ce am realizat meanwhile. Asadar, voiam atunci: 1- sa nu mai fumez, ca bolile vin si singure; Done! 2- sa renunt la tv, ca prosteste, desi, posibil sa fie prea tarziu; Done! 3- sa renunt la FB, telefon, tableta, internet si alte mici vicii pentru ca poti ajunge mai rau decat daca te uiti la televizor, doooh; Partially done! Telefonul încă ma subjuga. Dar, ii arat eu lui! Sper! 4- sa citesc asa cum o faceam in adolescenta, sa mananc din carti, sa traiesc in fiecare personaj, sa traiesc fiecare din acele vieti; Still working on it! 5- sa nu mai stau toata ziua cu curu-n scaun..sau invers :D ;  Irealizabil. Din pacate. Doar daca schimb jobul... 6- sa rad fara sa ma gandesc la ce vor crede ceilalti despre mine si gandurile mele; Done! Asa spun eu, cel putin. 7- sa traiesc zilele bune si sa alung, sa refuz zilele rele; Asta tot nu imi iese... Nu prea ma pot detasa. Asa ca voi accepta faptul ca exista perioade mai...
Trimiteți un comentariu
>> Read more ...

50

Iată că a venit si momentul ăsta! 50... fifty Cum l-aș descrie?... E.... chiar e... complicat... Cum sună?... Apăsător!  Cum îmi e? Îmi pare rău pentru timpul ce a trecut, repede, al naibii de repede... Și mă uit încrezător înainte. E doar un singur sens pe drumul ăsta, înainte.  Cum ma simt? Pai uite că zvacnesc... a viata si a dor de nemurire, prin venele-mi pulsand frenetic seva dulce-a existenței efemere.. Sunt împăcat...cu tot și toate. Și pentru ca la 40 promiteam un follow-up, ce urma sa fie prezentat la 41 - ce nu a mai fost facut de atunci- al targeturilor propuse, ia hai sa vedem cum stam acum! Targets at 40 1- sa nu mai fumez, ca bolile vin si singure; 2- sa renunt la tv, ca prosteste, desi, posibil sa fie prea tarziu; 3- sa renunt la FB, telefon, tableta, internet si alte mici vicii pentru ca poti ajunge mai rau decat daca te uiti la televizor, doooh; 4- sa citesc asa cum o faceam in adolescenta, sa mananc din carti, sa traiesc in fiecare personaj, sa traiesc fieca...
Trimiteți un comentariu
>> Read more ...