Treceți la conținutul principal

Poetul


A plecat Adrian…Adrian Paunescu…..un om …un mare poet al neamului romanesc!



Stiu ca as putea scrie pagini, pagini intregi despre acest om….despre acest creator care a plecat catre un alt Creator…O sa ma rezum la doar cateva cuvinte…



Atunci cand pleaca un om ca el, incepi sa intelegi cu adevarat puterea cuvintelor: dragoste, neam, iubire, tara, patriotism, revolta, saracie, bogatie sufleteasca, comuniune, forta si putere, versuri, ofranda, Romania….



Atunci cand pleaca un om ca el, incepi sa crezi ca trebuie undeva sa existe un Dumnezeu, unul care sa ierte pacatele si sa dea un sens pana si Mortii…pentru ca ar fi prea mare pacatul ca totul sa se termine intr-un intuneric adanc, fara simtire, fara suflet….



Atunci cand pleca un om ca el reusim sa intelegem cat e de greu sa gandesti cu capul, sa simti cu sufletul, dar mai presus de toate, sa traiesti din inima….caci ranile inimii dor cel mai tare…



Atunci cand el a plecat, am auzit de prea multe ori cred cuvantul „maestre”, cuvant tot mai des folosit pentru unii contemporani si in acelasi timp ma mir sa aud ca sunt din ce in ce mai putini mediocri si ca prostii au disparut complet…..



Plecand si el, a plecat o raza de speranta din noi, a plecat un gram de artist din inima fiecaruia dintre noi cei care au avut vreodata revelatia acestui nobil simtamant…



Nu sunt cuvinte care se pot uita vreodata, precum acestea:

„O, biet actor

O, biet artist

Rolurile mor

VIATA e un teatru trist ”



Adrian Paunescu a plecat pentru totdeauna, nu se mai intoarce ...si asta ne reaminteste tuturor ca pana la urma, ploaia va veni si va sterge aparentele…si atunci va ramane in urma noastra ceea ce am reusit sa construim in aceasta viata....unii cu capul, altii cu sufletul…..eu insa sunt convins ca cel mai mult va dainui ceea ce s-a facut cu si din INIMA....



„Dar ploaia a venit deodata

Si ei vazand cu ochii lor

Intreaga-i fata demachiata

I-au aruncat un fel de plata:

Lasati-l dracu', e-un actor.”



Actorii (se) trec, rolurile mor…..traiesti atat cat ramai in inima oamenilor prin amintirile ce le-ai incrustrat in timpul vietii pe cordul lor deschis….

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

ALO?

Îmi aduc aminte cu nostalgie de începuturile mele în ale comunicării mobile. Să fi tot fost cândva în anii '90 cand am avut primul telefon mobil. Era un Motorola Microtac.  La acea vreme, un telefon mobil însemna o cărămidă neagră, grea și mare, cu antena extensibila de cca. 30 cm, în care se introducea întreaga cartelă și pe care mai mult îl țineai la încărcat decât să vorbești la el. Devenea deci tot un fel de telefon fix, dar muuuuuuult mai scump. Ei, asta era probabil partea care l-a atras pe tânărul student care eram atunci către acest device/aparat, dorința de a epata, de a arăta lumii ca e cineva prin intermediul bunurilor pe care le posedă. Așa funcționau lucrurile atunci aș spune, dar știm de fapt că și acum ele sunt neschimbate. Noroc că acum am înțeles cine sunt eu și mai ales ce va rămâne după.  Ei, dar ce efort financiar era atunci pentru mine să plătesc aparatul, cartela, precum și încărcările lunare ale creditului! Însă, nimic nu se compara cu senzația pe care o...
Trimiteți un comentariu
>> Read more ...

44

In urma cu 4 ani, imi propuneam unele obiective. Sa vedem ce am realizat meanwhile. Asadar, voiam atunci: 1- sa nu mai fumez, ca bolile vin si singure; Done! 2- sa renunt la tv, ca prosteste, desi, posibil sa fie prea tarziu; Done! 3- sa renunt la FB, telefon, tableta, internet si alte mici vicii pentru ca poti ajunge mai rau decat daca te uiti la televizor, doooh; Partially done! Telefonul încă ma subjuga. Dar, ii arat eu lui! Sper! 4- sa citesc asa cum o faceam in adolescenta, sa mananc din carti, sa traiesc in fiecare personaj, sa traiesc fiecare din acele vieti; Still working on it! 5- sa nu mai stau toata ziua cu curu-n scaun..sau invers :D ;  Irealizabil. Din pacate. Doar daca schimb jobul... 6- sa rad fara sa ma gandesc la ce vor crede ceilalti despre mine si gandurile mele; Done! Asa spun eu, cel putin. 7- sa traiesc zilele bune si sa alung, sa refuz zilele rele; Asta tot nu imi iese... Nu prea ma pot detasa. Asa ca voi accepta faptul ca exista perioade mai...
Trimiteți un comentariu
>> Read more ...

50

Iată că a venit si momentul ăsta! 50... fifty Cum l-aș descrie?... E.... chiar e... complicat... Cum sună?... Apăsător!  Cum îmi e? Îmi pare rău pentru timpul ce a trecut, repede, al naibii de repede... Și mă uit încrezător înainte. E doar un singur sens pe drumul ăsta, înainte.  Cum ma simt? Pai uite că zvacnesc... a viata si a dor de nemurire, prin venele-mi pulsand frenetic seva dulce-a existenței efemere.. Sunt împăcat...cu tot și toate. Și pentru ca la 40 promiteam un follow-up, ce urma sa fie prezentat la 41 - ce nu a mai fost facut de atunci- al targeturilor propuse, ia hai sa vedem cum stam acum! Targets at 40 1- sa nu mai fumez, ca bolile vin si singure; 2- sa renunt la tv, ca prosteste, desi, posibil sa fie prea tarziu; 3- sa renunt la FB, telefon, tableta, internet si alte mici vicii pentru ca poti ajunge mai rau decat daca te uiti la televizor, doooh; 4- sa citesc asa cum o faceam in adolescenta, sa mananc din carti, sa traiesc in fiecare personaj, sa traiesc fieca...
Trimiteți un comentariu
>> Read more ...