Poetul

A plecat Adrian…Adrian Paunescu…..un om …un mare poet al neamului romanesc!

Stiu ca as putea scrie pagini, pagini intregi despre acest om….despre acest creator care a plecat catre un alt Creator…O sa ma rezum la doar cateva cuvinte…

Atunci cand pleaca un om ca el, incepi sa intelegi cu adevarat puterea cuvintelor: dragoste, neam, iubire, tara, patriotism, revolta, saracie, bogatie sufleteasca, comuniune, forta si putere, versuri, ofranda, Romania….

Atunci cand pleaca un om ca el, incepi sa crezi ca trebuie undeva sa existe un Dumnezeu, unul care sa ierte pacatele si sa dea un sens pana si Mortii…pentru ca ar fi prea mare pacatul ca totul sa se termine intr-un intuneric adanc, fara simtire, fara suflet….

Atunci cand pleca un om ca el reusim sa intelegem cat e de greu sa gandesti cu capul, sa simti cu sufletul, dar mai presus de toate, sa traiesti din inima….caci ranile inimii dor cel mai tare…

Atunci cand el a plecat, am auzit de prea multe ori cred cuvantul „maestre”, cuvant tot mai des folosit pentru unii contemporani si in acelasi timp ma mir sa aud ca sunt din ce in ce mai putini mediocri si ca prostii au disparut complet…..

Plecand si el, a plecat o raza de speranta din noi, a plecat un gram de artist din inima fiecaruia dintre noi cei care au avut vreodata revelatia acestui nobil simtamant…

Nu sunt cuvinte care se pot uita vreodata, precum acestea:

„O, biet actor

O, biet artist

Rolurile mor

VIATA e un teatru trist ”

Adrian Paunescu a plecat pentru totdeauna, nu se mai intoarce ...si asta ne reaminteste tuturor ca pana la urma, ploaia va veni si va sterge aparentele…si atunci va ramane in urma noastra ceea ce am reusit sa construim in aceasta viata....unii cu capul, altii cu sufletul…..eu insa sunt convins ca cel mai mult va dainui ceea ce s-a facut cu si din INIMA....

„Dar ploaia a venit deodata

Si ei vazand cu ochii lor

Intreaga-i fata demachiata

I-au aruncat un fel de plata:

Lasati-l dracu', e-un actor.”

Actorii (se) trec, rolurile mor…..traiesti atat cat ramai in inima oamenilor prin amintirile ce le-ai incrustrat in timpul vietii pe cordul lor deschis….