42

A venit si 42.
L.E. Dupa aproape 2 ani mi-am facut curaj sa si postez scrierea.

A venit deci, incet,  pe furis,  strecurându-se precum o curva ce a intra pe scara blocului tematoare sa nu vada vecinii pe cine a mai adus acasa in seara respectiva .

Iar imediat ce Mr. 42 a venit,  a tinut să-și faca simtita prezenta in modul cel mai brutal. A rupt si a spart cu salbaticie,  a sfâșiat cu ghearele-i lungi, racaind pe fatade,  tot acoperământul ce ascundea diversi oameni si caracterele lor.

Ce optimist paream a fi la 40.  Optimismul acela insa cu greu s-ar putea ridica la nivelul pesimismului de la 42. Si cum sa fii altfel?  Cand totul se destrama,  cand fatadele se prabusesc iar panzele fine ce acopera dedesubturile fac sa ti se arate printre fâșii,  hidosenia, rautatea si micimea unor oameni. M-am intrebat de multe ori de ce se schimba oamenii. Ce-i determina sa faca un asemenea lucru. Oare ii plac cuiva schimbatorii,  aceste salcii ce se unduiesc mereu in functie de directia vantului conjunctural?

In fact :
People dont change,  they just reveal who they really are.

Nimanui cred ca nu-i plac oamenii care se lasa descoperiti dupa ani buni de zile cum sunt de fapt . Si e de ajuns o milisecunda,  acea clipa cand ti se arata putregaiul din ei,  pentru a iti da seama de toti anii irositi. Si uite asa,  incet,  ca o moarte lenta,  apasatoare si nemiloasa, cea mai de temut dusmanca a vietii,  intra in sufletul tau: depresia.

Cand vine, nici nu stii ce e. Doar atunci cand vei voi sa scapi de ea,  abia atunci vei constata ca a prins radacini adanci in toate ascunzisurile fiintei tale. Atunci e momentul cel mai greu. Multi vor fi alaturi de tine cu sfaturi: Scapa de ea!  Fa aia!  Fa cealalta!  Treci peste. Haide! Acum! Move on!  Niste prostii. Nu ajuta. Nimic. Poate doar putina intelegere,  putina empatie,  putina omenie,  fărâme de suflet de om.

Si toate trec se spune. Caci timpul lucreaza. Si daca nu trec,  treci cu ele dincolo, oare? Caci trupul ramane aici,  sufletul merge cu tine mai departe. Poți lua suferinta,  poti lua iubire. Pentru eternitate. Cred ca depinde de cum ti-a aranjat. EL.

Un lucru insa mi-e clar. Cand un om pentru care ti-ai fi dat si inima,  te dezamăgește, nu mai poti fi ca inainte oricat ai incerca.

Asa ca,  cu o mica intarziere,  o sa-mi permit sa inchei cu:
"La multi ani Cataline!  Sa ramai asa sufletist cum esti!  Imi esti drag si stiu ca tu nu o sa te schimbi!
Happy birthday..... to me! "